un alt interviu
07 Ian 2011 Scrie un comentariu
in printre vene... Etichete:andra rotaru, dilema veche, interviu, teodor duna
poezica ca anarhie / revolta. seamana putin cu ce spuneam eu in interviul de luni. mda, ceva afinitati elective. Teodor Duna intr-un dialog superb cu Andra Rotaru, in Dilema veche
Poezia, de mai bine de 150 de ani, este circumscrisă unei zone a negativităţii. Poezia se hrăneşte din acuta conştientizare a unei neadecvări, dintr-o frustrare, fie ea de ordin ontologic, biografic sau metafizic. Este forma unei revolte. Negativitatea ei uneori absolută înlătură senzaţia că există lumină. În acelaşi timp, este mai uşor – metaforic spus – să redai întunericul prin întuneric. Van Gogh m-a învăţat ceva: că întunericul poate fi exprimat cu ajutorul luminii, că poate să fie nevoie doar de lumină pentru a reda ţesutul celui mai adînc întuneric. Lumina caldă şi liniştită a lui Van Gogh este mai tragică decît toate contorsionările dramatice ale lui Bacon. Putem fi luminoşi, luminoşi şi fărîmiţaţi. Am luat cîteva kilograme din lumina lui Van Gogh şi o jumătate din cerul de deasupra Rhonului şi le-am aşezat în De-a viul. Am simţit nevoia de lumină, de acea luminozitate stranie care exprimă exact contrariul a ceea ce pare – pentru că sigur cîndva ne va fi dor de acea lumină caldă şi ne va părea rău că am uitat să vorbim despre ea.
restul aici
¤ si daca v-a placut atunci neaparat treceti si pe aici, Teo raspunde la Chestionarul lui Vakulovski savuros.
Like this:
Interviu pe Agenţia de carte ;)
17 Sep 2010 Scrie un comentariu
in printre vene... Etichete:agentia de carte, andra rotaru, interviu, miruna vlada, poezie
poeta Andra Rotaru (pe care o felicit pentru Rezidenta literara de la Tescani pe care a castigat-o de curand) m-a luat la întrebări, iar eu am răspuns fără jenă, kilometric. Dar am răsuflat tare uşurată după… Iată povestioara primului meu eşec literar:
“Despre primul meu eşec literar vreau neapărat să povestesc, căci nu am mai făcut-o niciodată public. Şi a reprezentat o cotitură pentru mine. E vorba de lectura mea în cadrul cenaclului de la Litere, condus de Marius Ianuş, aşa numitul Cenaclu Fracturi. Am citit într-o zi de toamnă (parcă noiembrie) alături de Bogdan Perdivară. Niciunul nu debutasem. Eu eram clasa a XI-a. Am urcat ca printr-un labirint până sus, în mansarda prost luminată a facultăţii de litere. Eram foarte emoţionată. În sală erau mulţi “douamiişti”, care după lectură mi-au sfârtecat nemilos textele. La obiect, necruţător. Citisem cu o lună înainte şi la Euridice, unde predominaseră laudele sau încurajările generoase. Am fost deci şocată de felul cum îmi erau “rase” textele. Ianuş a încercat să fie împăciuitor, Urmanov a mai dres puţin busuiocul, însă impresia generală a fost de eşec total. Mi-aduc aminte că, la finalul întâlnirii, Răzvan Ţupa m-a invitat alături de ceilalţi la un suc “de după”. Eu însă am refuzat, motivând că nu mă simt bine, şi am fugit cât mai repede de acolo. Evident că am plâns toată seara, mai ales pentru că eram contrariată: cum puteau să existe păreri aşa de diferite pentru aceleaşi texte ? Pe cine să cred de fapt? Dar a fost o lecţie bună, am învăţat apoi încet, încet să “încasez” criticile mai relaxată, mai conştientă de importanţa lor.”
restul interviului aici
Ioana Bradea
12 Iul 2010 Un comentariu
in reclama pt altii Etichete:agentia de carte, andra rotaru, interviu, ioana bradea, polirom, scotch
pentru ca evenimentele literare de la Bistriţa, aşa cum se arată în program, vor începe cu lansarea volumului Scotch de Ioana Bradea, simt nevoia sa va provoc cu un scurt fragment din roman si o bucată dintr-un interviu acordat de autoare Andrei Rotaru.
” Atîta noroc: au plantat fabrica lîngă penitenciar.
Că dacă nu puşcăriaşii – cine naiba curăţa ditamai curtea de zăpadă. Aşa, de bine de rău, în dimineţile necesare, prizonierii sînt scoşi la muncă silnică în folosul comunităţii.
Încolonaţi.
Înghesuiţi în haine căcănii.
Îngheţati încă din somn.
Fără mănuşi. Fără paltoane groase.
Unii au apucat să-şi tragă la repezeală nişte căciuli.
Îşi ascund sub ele urechile deja înroşite.
Alţii n-au apucat.
Încearcă să-şi lungească gulerul vestonului.
Sau mai bine îşi îndeasă gîtul între umeri.
Noroc cu voi, mă tîlhari.
Noroc şi vouă oameni ai muncii.
Cu trupuri îndesate oblic în cabina portarului.
Cu fruntea deja lipită ca o bancnotă peste ziua de muncă, semnează rapid condica.
Din marginea ochiului îşi măsoară pentru ultima oară puşcăriaşii din curte. O privire se poticneşte într-un băiat. Moacă de om finuţ. Vag intelectual. Îşi împinge pe nas ochelarii cu rame subţiri şi argintii. Îşi freacă degetele neputincioase.
Nu interesează pe nimeni ce-a făcut ca să ajungă după gratii.
E depăşit cu paşi calculaţi.
Pînă lîngă căţeaua cea mică şi neagră.
Cu burta largă alunecată peste zăpadă.
Nu simte iarna îngheţată de-afară.
Eventual îşi simte murdăria: se freacă de grămada de zăpadă. Rămîn urmele cafenii afară, oamenii muncii intră prin uşa de metal în căldură.
Trec de birourile aliniate pe dreapta şi pe stînga.
Pînă la vestiare, unde se schimbă hainele între ele.
Intră în dulapuri metalice hainele de stradă.
Ies la iveală salopetele de lucru.
Au la dispoziţie zece minute să bea din cafeaua adusă de-acasă. Pe geamul din colţ, de la etajul doi, s-ar vedea printre degete îngheţate şi cîteva fîşii de etichete colorate. Zbîrcite peste sticlele mici de plastic fierbinte. Dacă s-ar apleca puţin peste pervaz, inginerul şef i-ar vedea pe toţi ascunşi în spatele depozitului, trăgînd cu sete din ţigări.
Iar întîrzie la program. Nicicum nu le intră în cap că ziua de muncă nu începe niciodată la şapte şi zece.
Începe la 7 fix.
La fără cinci ar trebui să fie deja în secţie, să-şi pregătească maşinile. Nu să îngheţe între degete ţigări.
Nici nu mai nimeresc buzele.
Să şi-o înfigă odată în nas şi să fumeze direct cu nările, ce naiba.
Năucitor de palide şi dealurile din jur.
Să închidă odată fereastra înainte de a năvăli toată iarna în birou.
Întreprinderea de Prelucrări Mecanice şi-a lăsat breton cu ţurţuri peste drum. Zeci de maşini i-au îngheţat în parcare.
Inclusiv maşina secretarei.
Pe la trei şi jumătate se va întinde iar peste parbriz să-i şteargă broboanele de zăpadă. Paltonul scurt va dezveli două fîşii de pulpe negre încordate sub ciorapi. O să-şi scuture apoi fulgii lipiţi de haină. În cîteva minute porneşte şi maşina agale spre casă. Trece încet prin faţa blocului de locuinţe din stînga fabricii.
Virează apoi şi dispare după penitenciar.
N-o mai atinge maneaua care străpunge fiecare dimineaţă cu perdele de dantelă galbenă şi versuri disperate. Între timp ies şi copiii în drum. Se îndreaptă apatic spre şcoală.
Cînd ajung în dreptul autobuzelor se opresc cîteva clipe.
Aşteaptă zgribuliţi să treacă măgăoaiele burduşite cu muncitori.
După ultimul autobuz icnesc şi se urnesc mai departe.
Au de mers, nu glumă.
Abia peste doi kilometri începe oraşul.
Pînă atunci zboară chiştoacele prin aer şi îngălbenesc zăpada cu găuri mici. Se grăbesc spre secţie, spre inginerul-şef cu plete prea lungi şi negre care le va vorbi iar, la protecţia muncii, despre accidentele de muncă apărute în celelalte fabrici. Despre cum trebuie să se protejeze. Să aibă grijă de ei. Să ajungă întregi acasă la copiii mici şi soţiile iubitoare. “
&
La o distanţă de aproape 6 ani, apari cu volumul “Scotch”, care iar provoacă cititorii, în sensul în care e greu ca el să fie încadrat într-un gen literar clar. De la ce a pornit scrierea lui şi cum s-a închegat, pe parcurs?
Locuiesc 5-10 minute de locul în care se lăfăie în toată splendoarea două dintre fabricile părăsite, ruinate şi pustii ale zonei industriale. Şi plimbându-mă eu agale, într-o zi, dincolo de calea ferată, am văzut că în faţa mea, la fel de agale – plutea o domnişoară blondă, pe role. Părea de-a dreptul ireală în mijlocul mormanului de fabrici moarte. Am văzut-o iar, după câteva luni şi m-am gândit să intru în vorbă cu ea, s-o întreb ce naiba caută acolo şi de ce se plimbă cu rolele tocmai prin zona industrială… Dar a trecut pe lângă mine prea repede. Mi-am zis – ia uite o imagine numai bună de introdus în vreo carte. De la această imagine a pornit totul. N-am mai întrebat-o nimic – mi-am imaginat c-ar fi posibil să lucreze pe-acolo pe undeva. Că ar fi posibil să-şi intersecteze plutirea cu drumurile unui inginer. Că ar fi posibil să treacă şi pe la cârciuma în care se opresc mulţi când ies de la fabrică – să-şi cumpere o sticlă de apă minerală, să surprindă cine ştie ce poveste care s-o obsedeze apoi – cum pe alţii, să zicem pe inginer, îi/ îl obsedează cine ştie ce prietenie care nu mai este posibilă, a murit – nu se ştie foarte clar de ce – nici nu are importanţă… Din momentul în care am găsit personajele, mi-am pus problema cum aş putea să le integrez în peisajul industrial – cum şi în ce măsură să-şi reflecteze reciproc moartea întipărită pe figură.
Dacă nu ar fi existat oraşele de provincie de după `89 şi transformările împrejurimilor lor, izul de putrefacţie şi periferie, crezi că te-ai fi îndreptat spre acelaşi tip de lirism sobru, spre acelaşi decor şi subiect? Cât de important e să găseşti o atmosferă propice şi în realitate, atunci când scrii?
Am avut parte, scriind la “Scotch”, de câteva momente de panică şi blocaj, momente în care mi se părea că nici o frază nu mi se mai leagă şi ca-mi explodează tot aluatul. Dar le-am depăşit atunci cînd mi-am dat seama că mai am la dispoziţie, chiar în mânecă, încă trei subiecte pe care le-aş putea aborda şi dezvolta în tot atâtea cărţi. Nu mi-a venit totuşi să las baltă zona industrială. Mi-am fixat în minte o anumită ordine a subiectelor şi am respectat-o. Mi s-a părut că, după “Băgău”, chiar acesta ar fi subiectul care ar merita tratat. Prin urmare, dacă n-ar fi fost oraşele de provincie cu izul lor de putrefacţie – ar fi fost alt subiect, alt decor – poate acelaşi lirism mai mult sau mai puţin sobru. Evident, de cele mai multe ori e important să găseşti o atmosferă propice şi în realitate. E un punct de sprijin care ajută la mersul înainte al naraţiunii. Dar bănuiesc că satisfacţiile sunt infinit mai mari în momentul în care te desprinzi de biografie, te rupi tiptil şi de realitate şi începi să ţeşi de unul singur universul unei cărţi şi plămădeşti cu mintea ta ceva nou, nemaivăzut, nemaiscris, nemaipomenit…
mai multe aici
paul hitter, un expresionist balcanic
14 Iun 2010 Scrie un comentariu
in reclama pt altii Etichete:andra rotaru, expresionism balcanic, interviu, paul hitter
e roman. e pictor. si face expresionism balcanic. i-am vazut expozitia si mi-a placut la nebunie. iar interviul sau luat de Andra Rotaru m-a dat pe spate. un artist viu, de forta, pe care il voi urmari si in continuare. am deja niste idei de proiecte comune cu el pe tema asta balcanica, dar inca le..”coc”.
tinerii artişti români pe care i-am cunoscut eu în Occident, se integrează prin copierea şabloanelor vestice. De obicei românii din Occident se cam ruşinează să spună de unde vin. La orice nivel. Şi dacă o fac, vor să arate şi să demonstreze că vezi doamne, noi nu venim din lumea a treia, că nici noi nu credem în Dumnezeu, că nu mâncăm eugenii, că ştim ce înseamnă Coca-cola, globalizare, Freud şi mai ştiu eu ce. Devin dintr-o dată adânci, băieţii. Cu ani în urmă scuipau seminţe prin nu ştiu ce oraş din România prin faţa blocului, şi acum, dintr-o dată au devenit cu totul altceva. Repet, eu vorbesc de ceea ce am întâlnit eu. Ah, am mai întâlnit o balerină în metrou. La opera din München. Dar, a fost oarecum surprinsă că am abordat-o, eu o auzisem vorbind la telefon în limba română, şi, în loc să menţinem contactul, tipa mă studia de parcă aş fi vrut să o violez în următoarea secundă. Aşa că mi-am văzut de drum şi am coborât la prima. În rest, am întâlnit doi ţigani cu acordeoane care cântau prin metrou. Cum i-am abordat pe româneşte s-au bucurat foarte tare, am discutat, i-am chemat la mine acasă, mi-au furat un parfum, dar nu m-am supărat, au fost sinceri, au fost exact ceea ce sunt.
intreg interviul aici
Bruxelles-ul in 6 poeţi
21 Mar 2010 4 comentarii
in evenimente literare Etichete:alina miron, andra rotaru, bruxelles, carmen ducaru, cosmin perta, CRIB, lectura de poezie, nora iuga, octavian soviany, recital de poezie, valeriu mircea popa
multumesc mai intai Institutului Cultural Roman si mai ales Centrului de Informare de la Bruxelles care s-a ocupat f serios de organizarea acestor evenimente. seara de pe 17 martie a fost cu adevarat o lectura profesionista de poezie asa cum am vazut si prin alte tari. cu traducerile proiectate in fata publicului, cu sala plina, cu microfoane, fotolii, scena, muzica, vin si aperitive, discutii de follow up. franceza mea ruginita a cam ingreunat prezentarile dar m-am dat pe brazda pe parcurs. au venit multi romani rezidenti in Bruxelles si toti si-au exprimat nevoia de astfel de evenimente culturale care sa-i mai tina la curent cu ce se mai intampla in tara, cu nume nou aparute in cultura. au fost si cateva oficialitati de la institutiile europene, studenti, ba chiar si un traducator care isi scosese de pe net cv-urile noastre si era interesat de colaborari. mi-a parut f rau ca nu am avut nici unul volume la noi, s-au aratat mai multi interesati de ele si asa e ritualul la ei: dupa lectura cumperi un volum al autorului care ti-a placut. Centrul de carte Passaporta ne-a placut f mult pentru profesionalismul de care au dat dovada dar si pentrui atmosfera intima creata in timpul lecturii. am invatat f multe din aceasta experienta, si sunt constienta ca fara Doamna Carmen Ducaru de la CRIB nu ar fi reusit asa de bine. si traducatoarea Alina Miron a facut o treaba buna desi m-am convins de necesitatea conlucrarii intre autor si traducator.
in timpul lecturii: Mircea Valeriu Popa, Octavian Soviany, Andra Rotaru, Nora Iuga, Cosmin Perţa şi în dreapta: Dl Liviu Butoi
publicul
la iesire, noi si PassaPorta 
despre al doilea eveniment nu mai vreau sa vorbesc. au fost o dezbatere si o lectura seci, intr-un mediu neprielnic, de oameni neinteresati. mi-am asumat vina, desi pana la urma si acolo am cunoscut oameni frumosi, am povestit si a fost ok. dar a fost cu mult sub prima seara. pot spune ca din aceasta experienta am invatat si mai mult . am dat dovada de multa naivitate crezand ca poti trezi cuiva interesul pt literatura din senin. pe viitor nu o sa mai combin sfere publice care nu au legatura una cu alta, mai ales cand una din parti e atat de teapana si ne-culturala si ne-receptiva, cum a fost EYF.
all in all, a fost grozav. ne-am descoperit diferentele si asemanarile intre tipurile de poezie pe care le scriem fiecare iar eu ma bucur ca am re descoperit niste poeti de valoare (ff placut surprinsa de poemele recente ale lui Cosmin Perţa si ale Andrei Rotaru). o sa revin cu povesti despre muzeele de arta pe care le-am degustat in extaz si frumoasele stradute pe care ne-au ratacit pasii.
Ps: Norei i-a placut la nebunie Bruxelles-ul (i s-a parut mult mai viu decat Berlinul, va povesti cat de curand la ea pe blog si a dat deja un interviu savuros Andrei Rotaru aici)
evenimentele literare curg, în martie, gârlă
02 Mar 2010 Un comentariu
in evenimente literare, reclama pt altii Etichete:alexandru potcoava, andra rotaru, andrei ruse, biblioteca de poezie, cultural ID, dan coman, felix nicolau, institutul cultural roman, ioana nicolaie, martie 2010, mircea cartarescu, miruna vlada, muzeul literaturii romane, ringul de vorbe, teo duna
luna martie începe în trombă. literar vorbind ca altfel pt mine a început isteric.
by Ambra
- luni s-a lansat Agenţia de Carte, prima agenţie de ştiri dedicată cărţilor şi scriitorilor. suna încurajator. merită urmărită
- miercuri vine timişoreanul Alexandru Potcoavă la proză si brasoveanul Andrei Dosa la poezie să citească la institutul blecher. in acelasi timp va fi o dezbatere foarte picantă in mansarda cărtureştilor Periferia Bucureştilor – între reşedinţa de lux şi ghetou ( se anunţă o abordare de antropologie culturală atipică analizelor de până acum). iar Teo Duna isi lanseaza cu o frumoasa lectura noul volum de poezie, De-a viul. toate in acelasi timp. greu de ales…
- joi se lansează o carte foarte frumoasă despre experienţele naşterii, chiar la mine in ogradă, in holul snspa. cartea va fi prezentată de Mircea Cărtărescu. bonus - un interviu savuros cu Mihaela Miroiu, coordonatoarea volumului, pe care o admir enorm.
- vineri citeşte Andra Rotaru la muzeul literaturii poeme proaspete
- luna martie va avea 2 invitaţi speciali la Biblioteca de Poezie: poeţii Ioana Nicolaie şi Dan Coman!!
- pana pe 11 martie doritorii de management cultural se pot inscrie pe www.culturalid.ro o initiativa excelenta a ICR si a organizatiei VIP
- iar miercuri 17 martie voi citi poezie la Bruxelles, într-o companie selectă. plus interludii de jazz marca Liviu Butoi.
- pe 22 martie vor avea loc Premiile Observatorului Cultural, deja o institutie de prestigiu in domeniul literar autohton.
- pe 26-27 martie si eu si O vom citi la cenaclul literar din Bistriţa.
- si tot in luna martie debuteaza si proiectul Ringul de vorbe coordonat de Andrei Ruse si Felix Nicolau, un eveniment cultural atipic in spatiul romanesc
un pic de literatiur…
22 Sep 2009 5 comentarii
in printre vene... Etichete:andra rotaru, apocaliptica textului, asociatia scriitorilor bucuresti, chris tanasescu, dan mircea cipariu, festival de poezie balcanica, festivalul de poezie slam de la berlin, gelu vlasin, margento, mexic, octavian soviany, polirom, razvan tupa, republica poetica, salman rushdie
gata. am gasit-o. Literatur Haus Graz 
1. poeta andra rotaru ne reprezinta cu mandrie in mexic.
palacio de bellas artes, mexic
În perioada 25 septembrie- 3 octombrie 2009, la invitaţia Ambasadei României în Mexic, poeta Andra Rotaru va participa la Festivalul internaţional Zilele Europei în Mexic, secţiunea literatură, ca urmare a unei selecţii realizate de către juriul festivalului (Palacio de Bellas Artes şi Consejo Nacional para la Cultura y las Artes). Festivalul se află la cea de-a 3-a ediţie, iar printre participanţi se numără nume de referinţă ale literaturii europene: Matthias Hirth (Germania), Ugenie van Stratum(Olanda), Elisabeth Reichard (Austria), Manuela Gretkowska (Polonia), Michal Viewegh (Rep.Cehă), Lorenzo Silva (Spania). Tema festivalului din acest an este Literatura şi noile tehnologii. Dezbaterile şi lecturile se vor desfăşura în câteva dintre cele mai importante centre culturale şi universităţi ale Mexicului: Universitatea UNAM, Facultatea de filosofie şi litere BUAP, Casa memorială Ramon Lopez Velarde, Muzeul Jose Maria Morelos, Palatul de Arte Frumoase. De asemenea, poeta va susţine lecturi din volumul de debut tradus şi apărut în 2008 în Spania, En una cama bajo la sabana blanca (Într-un pat sub cearşaful alb)/ Bassarai Ediciones. Lectura, masa rotundă şi dezbaterile pe tema Literaturii şi noilor tehnologii debutează în data de 27 septembrie în incinta Palatului de Arte Frumoase din capitală.
Cofinanţatorul român care s-a alăturat organizatorilor festivalului din Mexic, sprijinind participarea Andrei Rotaru la acest festival este Institutul Cultural Român, prin Programul Cantemir, Festival-Culture by Request.
2. razvan tupa lanseaza republica poetica (si ii face chiar si constitutie)…
Din luna octombrie lansam o serie noua de intalniri Poeticile cotidianului in Club A.
O data cu aceste intalniri inauguram un nou concept. Acest nou concept este Republica poetica si va arata care mai este astazi puterea poeziei din perspectiva unor scriitori contemporani. Republica Poetica ofera instumentele constituirii unei perspective contemporane asupra poeticului. Ceea ce ofera Poeticile cotidianului este o identificare la zi a trasaturilor pe care le are astazi poeticul, o zona pe care chiar daca uita sa o numeasca, nimeni nu o pierde din vedere in existenta de zi cu zi. Fie ca este vorba despre nevoia de liniste, ori despre elementele care ne dinamizeaza si dau sens lucrurilor din care este compusa viata noastra de zi cu zi, poeticul este numele pe care ne propunem sa il redam acestei zone pe care cei mai multi dintre noi uitam sa o si numim, dar care face ca tot restul sa merite. Unii isi doresc bani, altii succes, unii vor sa fie lasati in pace, sau sa li se dea ocazia, altii nici nu stiu ce vor dar au impresia ca trebuie sa-si doreasca ceva. Ce au in comun aceste situatii? Ceea ce individualizeaza acest tip anume de dorinta este conditia poetica, lucrul care ma face sa cred ca acest lucru imi va rezolva toate nesigurantele.
In acest sezon X al poeticilor cotidianului, Republica poetica se deschide cu o aparare a poeziei. Dintotdeauna ati auzit de aparari ale poeziei mai mult sau mai putin celebre. De data aceasta aveti ocazia sa participati la elaborarea unei aparari a poeziei care va include afirmari si perspective multiple.
Noul format al Poeticilor cotidianului va fi lansat pe 30 septembrie la Praga, in cafeneaua Krásný ztráty, in cadrul proiectului luna 9 a Bucurestiului la Praga, cu o seara care va include proiectia documentarului poezie. puterea, un film cu 24 de poeti noi realizat la Alba Iulia in mai 2009. Ceea ce veti vedea la Poeticile cotidianului incepand cu luna octombrie va aboli prejudecata cel mai bun, cel mai important. Poezia nu poate sa aiba o singura voce. Fiecare dintre cei care scriu poezie mai bine sau mai rau afirma prezenta poeticului. Constitutia in lucru a Republicii Poetice va fi lansata in limba franceza la ICR Paris pe data de 30 septembrie, la ora 18, in cadrul evenimentului “Café Poème de Paris”. Noul format al poeticilor prevede pentru fiecare seara o intalnire cu cel putin doi invitati. Fiecare intalnire include o discutie despre poezie si scris (interviu live) si cateva momente de lectura sau performance.
Ziua traditionala a Poeticilor cotidianului ramane joia, iar ora de incepere este ora 18.00. O intalnire dureaza intre 60 si 90 de minute.
Ca orice lucru esential, poezia trebuie aparata in primul rand de ea insasi.
Lansat in 2005, Poeticile cotidianului este o serie de intalniri saptamanale care aduce scriitori contemporani in fata publicului. Pana in luna iunie a acestui an, cand s-a incheiat sezonul 9 al proiectului, au avut loc 105 editii de Poeticile cotidianului.
3. salman rushdie vine in romania
Salman Rushie, unul dintre cei mai importanti scriitori ai momentului, a confirmat venirea in Romania, in luna noiembrie a acestui an (23-26 noiembrie). Vizita va include citeva evenimente in Bucuresti (conferinte, intilniri cu cititorii si presa, ceai cu sciitorii romani), precum si o scurta excursie in Transilvania – in acest moment, Editura Polirom se afla in discutii cu celebrul scriitor si eseist britanic de descendenta indiana cu privire la programul final al vizitei.
Descris la superlativ de catre critici (“un mare povestitor, in traditia realismului magic al lui Grass, Calvino, Borges si Marquez” – The Observer, “cel mai controversat scriitor in viata” – Library Journal, “incisiv si misterios, ingenios si provocator” – The New York Times), scriitorul Salman Rushdie este, la rindul sau, un personaj intrat in cultura populara: actorii din Seinfeld fac adesea referire la el, si-a jucat propriul rol in blockbusterul “Jurnalul lui Bridget Jones”, dar a si compus impreuna cu cei de la U2.
4. dan mircea cipariu a fost ales pentru inca un mandat presedintele sectiunii poezie a Uniunii Scriitorilor din Romania. gelu vlasin a intrat si ele in comitete si comitii, fiind principalul sau contracanditat. asta e o treaba.. insa am auzit ca a iesit mare halimai la alegeri )
5. margento ne reprezinta la festivalul de poezie Slam de la Berlin!
Margento va deschide pe 30 septembrie prima editie a festivalului European Poetry Slam care se va desfasura in perioada 30 sept – 4 oct 2009 la Berlin.
Margento va evolua in componenta Chris Tanasescu – poezie, Grigore Negrescu – pictura si proiectii, Maria Raducanu – solist vocal, Marina Gingirof – voce, Valentin Baicu – clape, Costin Dumitrache – ghitara, inginerie de sunet, theremin.
Chris Tanasescu va participa si solo, ca performance poet in cadrul festivalului la care sunt invitati peste 200 de poeti din toata Europa. In paralel cu festivalul va avea loc si o conferinta cu seminarii si prelegeri pe teme “slam”, la care vor fi prezenti si membrii Margento.
Margento este un proiect inter-arte infiintat de poetul Chris Tanasescu in 2001 si premiat in Marea Britanie, Australia si castigator al Discului de Aur 2008 in Romania. http://www.youtube.com/watch?v=DpJDupSbH68
6. urmeaza 2 evenimente la care trebuia sa ajung si imi plange inima de jale ca nu pot, ambele plasate la inceputul lui octombrie:
- Tabara de creatie de la SAVARSIN editia a 3-a si
- Zilele revistei FAMILIA de la Oradea.
- octavian e insa in forma fiindca va participa la sf acestei sapt la Festivalul de poezie Balcanica de la Braila si pe 12 octombrie va lua premiul de critica literara pe 2008 al Asociatiei scriitorilor Bucuresti ) pt Apocaliptica lui. iupiii.
- si de ciuda mi-am ales astazi un curs de poezia britanica, analiza stilistica. uite-asa!! in total s-au facut 9 cursuri la numar. ca doar n-am venit sa dorm…
viata, domle!
street delivery azi – cu poezie
13 Iun 2009 Scrie un comentariu
in printre vene... Etichete:andra rotaru, artur verona, bucuresti, poezie, razvan tupa, sorin despot, speaker corner, street delivery, teodor duna, time out
Speakers’ Corner de Bucureşti
Toţi suntem actori urbani. Oraşul este o scenă!
Evenimentul se va desfaşura ca în fiecare an pe strada Pictor Arthur Verona, în perioada 12-14 iunie 2009. Evenimentul nostru va avea loc Sâmbătă de la ora 16:00. O descriere a conceptului pe care ATU îl propune prin intervenţia sa la Street Delivery 2009 poate fi găsită www.atu.org.ro
Proiectul vizează „naşterea” unor personaje în postura de actori urbani, văzute şi susţinute prin perspectiva unor actori de profesie. Pentru a pune în aplicare această idee, am început o campanie de strângere a unor texte pe diverse teme. Printre altele, acest demers s-a concretizat şi prin lansarea unei mici competiţii adresate tuturor bucureştenilor.
Time Out mută Hyde Park pe strada Verona: vino, începând cu orele 12:00, în fiecare zi, şi spune-ţi părerea despre Bucureşti şi nu numai! Câţiva artişti şi scriitori vor veni să vorbească despre oraşul lor.
Poetici relaţionale cu Răzvan Ţupa, Teodor Dună, Cosmin Perţa, Andra Rotaru, Andrei Ruse şi Sorin Despot. Vorbeşte cu un poet si el îţi scrie poemul tău. Sâmbătă (13 iunie) şi duminică (14 iunie), între orele 16:00 şi 18.00.
Expoziţie “permanentă” de fotografie semnată Adi Bulboacă.
Clubul ilustratorilor de carte. Artiştii Cristiana Radu, Ioana Ursa şi Patricia Suliman deseneză împreună cu voi! Sâmbătă (13 iunie) şi duminică (14 iunie), începând cu ora 14.00.
Clovnii iau cu asalt Strada Verona – duminică (18:00-19:00), iar în intervalul 19:00-20:00, asistaţi la un inedit număr de magie. Program realizat de o echipa de studenţi anul I Master Actorie, clasa prof. Mihai Gruia Sandu, Facultatea de Teatru a UNATC.
Biblioteca Time Out pe strada Verona. Răsfoieşte colecţia completă Time Out Bucureşti şi alte câteva ediţii internaţionale Time Out – în fiecare zi.
Abonamente cu premii. Abonează-te la Time Out şi vei primi cărţi din partea noastră. Promoţie valabilă în fiecare zi între orele 17:00 şi 19:00.
Street Delivery, Str. Arthur Verona, 12-14 iunie, orele 14:00 – 23:00
Pentru programul complet al evenimentului urmăriţi site-ul www.streetdelivery.ro
articol despre vandabilitatea poeziei
04 Iun 2009 Scrie un comentariu
in printre vene... Etichete:adevarul literar si artistic, andra rotaru, articol, literatura contemporana, poezie
in Adevarul literar si artistic, semnat de Ioana Bogdan (la randul ei o poeta interesanta, castigatoare a concursului de la Cartea Romanaeasca) si Dan Boicea
mi-a placut viziunea asta. mi se pare realista
„E deja o modă să-ţi faci blog, să dai bine în poze, să te afişezi în companii selecte, să mai işti un scandal. E reţeta succesului comercial la noi. Nu are nicio legătură că-s premianţi sau consacraţi. Dar tipul de promovare e de multe ori lăudăroşenia şi praful de drojdie pompat la greu“.
Până la urmă care e miza? Să se vândă sau să fie şi valoroase?, se întreabă Andra Rotaru. „În continuare, autorii mari sunt destul de umbriţi de «bombele acneice», care nu se mai vindecă odată. Şi ar trebui să recunoască şi editurile că un autor care a confirmat cândva poate să scoată şi cărţi slabe. Nici premiile şi nici consacrarea nu-l îndreptăţesc să publice orice hârţogăraie slabă. Dar asta nu prea se cade… să informezi autorul că e nepublicabil, dacă are premiul Academiei, de exemplu. Ajungem să cumpărăm numele şi premiile luate cândva, nu cărţile. Ca un Dior contrafăcut, cu care iei ţeapă“, afirmă Andra Rotaru.
restul il gasiti aici
un nou cenaclu – de incercat
06 Noi 2008 2 comentarii
in evenimente literare Etichete:andra rotaru, cafe deko, cenaclu, literatura contemporana, octavian soviany, poezie
Café Deko devine, începând cu această duminică, 9 noiembrie 2008, ora 15:00, un spaţiu de dezbateri şi întâlniri literare, cu scriitori şi critici consacraţi.
“Cenaclul de la Deko” îşi propune să aducă în prim planul vieţii publice scriitori care au debutat în volum, care au confirmat, dar şi să descopere şi să încurajeze exponenţi ai noilor valuri literare. Scriitorii invitaţi la această primă ediţie sunt Ioana Bogdan, Livia Roşca şi Andra Rotaru. Criticii prezenţi la această ediţie de cenaclu pentru a nuanţa şi incita spiritele vor fi binecunoscutul scriitor şi critic Octavian Soviany şi tânărul critic şi eseist Alexandru Matei.
După o serie de închideri şi redeschideri, în spaţiul literar, a diverselor cenacluri care au funcţionat în Bucureşti cu întreruperi, este nevoie de un reper stabil pentru iubitorii de poezie şi proză. Un cenaclu interactiv, care îşi propune să transmită în curând live şi să devină o arhivă culturală de referinţă în peisajul românesc.
Intrarea este liberă oricărui iubitor de literatură şi de critică literară constructivă.
Pentru informaţii adiţionale ne puteţi scrie la contact@cenacluri.ro sau prin telefon la 0722-383866
ei comenteaza