Cărţile audio (audiobook-urile) caştigă teren într-o societate rapidă, care nu mai are timp de lectură. Oricine poate asculta poezii recitate de Mircea Cărtărescu, în timp ce îşi face cumpărăturile. Sau îşi poate odihni ochii, după o zi irosită la computer, hrănin-du-şi spiritul cu o serie de conferinţe susţinute chiar de Mihai Ralea, Nicolae Iorga sau Gala Galaction.
Produse prea puţin popularizate, cărţile citite pe CD chiar de autor sau de actori profesionişti se scot în tiraje mici, dar se epuizează rapid.
Suportul digital înghite produse variate: volume siropoase, filosofie exclusivistă, poveşti pentru adormit copiii, poezie romantică. Editurile Humanitas şi Casa Radio luptă pentru supremaţie pe acest segment multimedia. Casa Radio scoate din manecă aşii Nichita Stănescu, Tudor Arghezi, George Bacovia, dar Humanitas ripostează cu un careu format din Pleşu, Liiceanu, Cioran şi Eliade.
Există însă un Rai al audiobook-urilor, în care nu are acces oricine: biblioteca Asociaţiei Nevăzătorilor din Romania, care conţine 3.000 de cărţi pe bandă de magnetofon, 521 pe casetă audio şi 350 în format mp3. Nevăzătorii sunt adevăraţii pionieri ai fenomenului, înregistrand, de nevoie, primul audiobook, în 1967.
Nichita şi Bacovia se citesc singuri
“Cultura în criză – conferinţele radiofonice ale lui Mihai Ralea din perioada 1932-1940″; “Pagini din sfaturi pe întunerec” – cateva articole prezentate la radio de Nicolae Iorga; “Cartea vorbită” - Nichita Stănescu - poeme rostite de autor la Radio în perioada 1964–1983. Voci geniale, care s-au păstrat în arhivele radioului, alături de cele ale lui George Bacovia, Mircea Vulcănescu, Gala Galaction.
Sunt scoase la lumină, pe CD-uri, laolaltă cu glasurile contemporane – Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Adrian Pintea (care citeşte poemele necunoscute ale lui Eminescu). Gabriela Eftime, redactor-şef la Editura Casa Radio, instituţie înfiinţată în 1998, spune că tirajele de 1.000 de exemplare se epuizează rapid şi datorită preţului mic – sub 20 lei. “Editura merge pe două direcţii – valorificarea materialelor aflate în arhiva şi fonoteca radioului şi a operelor timpului prezent”.
Arghezi şi Minulescu aşteaptă la rand
Nici copiii nu au fost uitaţi. În colecţia “Radio Prichindel” au fost cuprinse dramatizări ale pieselor de teatru din literatura romanească şi universală, care au fost difuzate la radio de-a lungul timpului. Pot fi ascultate poveşti precum “Fram, ursul polar”, de Cezar Petrescu, “Nastratin Hogea”, de Anton Pann, “Douăzeci de mii de leghe sub mări”, de Jules Verne ş.a. Anul acesta va apărea şi volumul “Prinţ şi cerşetor”, de Mark Twain. Editura Casa Radio vrea să scoată şi alte titluri – piesa de teatru “Iona”, cu Ilie Gheorghe de la Teatrul din Craiova, volumul “Cuvinte potrivite”, citit chiar de Tudor Arghezi, opere de Ion Minulescu şi Ştefan Augustin Doinaş.
Cărtărescu şi Pleşu, cei mai căutaţi
“Există în clipa de faţă o căutare susţinută a acestui produs, care este văzut nu ca un înlocuitor al cărţii, ci ca pe o variantă de a fi în contact cu cultura scrisă, atunci cand nu mai există prea mult timp pentru citit. Noi căutăm să ne adresăm iubitorilor de carte care, datorită ritmului vieţii, nu mai au timp sau nu mai pot să citească”, spune Anca Dumitru, director Humanitas Multimedia. Editura a editat pană acum peste 45 de produse. Ponderea cea mai mare o au audiobook-urile, care reprezintă aproximativ 70% din portofoliul editorial.
Printre cel mai bine vandute produse se numără volumele: Mircea Cărtărescu, “De ce iubim femeile” – în lectura lui Adrian Pintea; Andrei Pleşu, “Un alt Caragiale” - texte selectate şi citite de Andrei Pleşu; Gabriel Liiceanu, “Uşa interzisă” – în lectura autorului; Mircea Eliade, “Secretul doctorului Honigberger” – în lectura lui Ion Caramitru.
În 2007, la Humanitas vor apărea poezii de V. Voiculescu, Bacovia, N. Stănescu, Blaga, în ediţii de lux; din seria Audiofiction - Nina Berberova, Milan Kundera, Mircea Eliade, în seriile de autor - Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi un dublu CD - Emil Cioran. Un proiect înrudit este dezvoltat de Editura Cartea Romanească. În seria de poezie, toate cărţile sunt însoţite de CD-uri pe care se regăsesc poeziile din volum în lectura autorului. Pană acum au apărut, printre altele, CD-uri cu Emil Brumaru, Şerban Foarţă, Claudiu Komartin, Elena Vlădăreanu, Octavian Soviany, Răzvan Ţupa.
Nevăzătorii, pionierii cărţilor audio
Nevăzătorii din Romania au anticipat viitorul, din necesitate. Prima carte audio înregistrată în 1967 a fost temelia pentru alte peste 3.000 de titluri. Textele sunt înregistrate nu de celebrităţi, ci de angajaţi ai Asociaţiei Nevăzătorilor din Romania (ANVR). În prezent, cărţile sunt stocate direct în computer, iar produsul final poate fi transferat de orice membru al asociaţiei, pe CD. “Am făcut deja 190 de CD-uri în format mp3, adică peste 350 de volume. Cărţile înregistrate sunt distribuite doar cu circuit închis, pentru uzul membrilor noştri.
Nu se vand”, ne-a declarat şeful serviciului cultură din ANVR, Mihai Dima. Înregistrarea unui volum e muncă grea. “Anna Karenina”, de exemplu, durează două luni, cu o înregistrare medie de trei - patru ore pe zi. Volumul se distribuie ulterior prin filialele ANVR. “Sunt foarte căutate. Noi avem 80.000 de membri, dintre care, cu siguranţă, peste 5.000 de cititori”, punctează Mihai Dima. Anca Dumitru, director Humanitas Multimedia, spune că audiobook-urile proprii sunt trimise şi către bibliotecile care au departamente pentru nevăzători, iar aceştia le pot folosi oricand doresc.
Scris de Miruna Vlada
