o viziune lucida

iata ce am gasit pe blogul http://culturavura.fourhooks.com/ :

sunt in totalitate de acord cu viziunea asta. oare ce ar zice iovanel si dan c mihailescu despre acest mod de a vedea lucrurile?? prietenii stiu de ce.

bravo criz!

later edit> ia cititi voi aici prin ce trece scriitorul Liviu Ioan Stoiciu, a propos de gasti si polemici criptocomuniste!

vesti bune de la Carturesti :)

 

 Până la sfârşitul lui 2008, Librăria Cărtureşti se va extinde şi în spaţiul clădirii aflate în vecinătate, pe strada Pictor Verona, la numărul 15, cunoscută publicului ca şi sediul teatrului Ion Creangă.

 

Concurând cu dezvoltatori imobiliari şi interese care vizau construcţia unui nou imobil, inadecvat pentru această zonă, Cărtureşti a reuşit să obţină păstrarea în circuitul public a unei clădiri cu valoare istorică şi artistică deosebită.

Datorită acestei reuşite, de la cei 800 mp, Cărtureşti Verona va ajunge la circa 1800 mp. Extinderea presupune atât creşterea spaţiului de retail şi îmbunătăţirea ofertei, cât şi noi puncte de atracţie, respectiv grădina şi terasa. Diversificarea gamei de produse este o direcţie preluată deja şi de concurenţă, aşa că efortul nostru se va concentra pe extinderea domeniilor de interes în oferta de carte şi multimedia, în special cărţile în limbi străine, Cărtureşti urmând să devină principalul retailer din România pentru acest segment.

Lucrările vor începe cu jumătatea lunii iulie, prioritare fiind consolidarea şi renovarea spaţiului existent. Proiectul va fi realizat de arhitectul Şerban Sturdza şi atelierul său, responsabil şi de amenajarea actualei librării.

 

Dezvoltarea Cărtureşti în 2008 se va concretiza cu deschiderea librăriei Cărtureşti în cadrul Muzeului Ţăranului Român, în Bucureşti, extinderea librăriei din Iaşi şi alte 3 librării în Constanţa, Sibiu şi Suceava.

 i’m a fan of carturesti :0 de-aia fac reclama!!!!

 

poem de Olga Stefan

ps 0 - in poza e olga si volumul ei de debut

PS 1. imi place la nebunie poemul de mai jos.

Ps 2 aici e bloggeritza Olga Stefan, o poeta de mare viitor

ps 3 > as vrea sa stiu daca voua va place poemul!!!!!!!!

PS 4 mottoul textului>

cred k pt a scrie poeme de dragoste ai nevoie de curaj. pt k in momentul ala chiar te implici mai mult dekt ca autor. te plasezi in centrul textului si il construiesti dupa chipul si asemanarea ta. (dintr-o discutie de-a noastra mai veche pe mess

 

 

Capcane (de ce a trebuit sa ne ascutim vocile)

 

1.
întind
plase şi capcane în calea prietenilor mei
nefericirile mele spuse şi răspuse îi opăresc
într-o căldare slinoasă de femeie leneşă
şi asta e viaţa mea o femeie leneşă culcată
pe un pat fără aşternut
într-o bucătărie plină de vase murdare.

2.
în fiecare noapte visez că elena excalmă
olga ţi-au tăiat părul şi ţi-au ras sprâncenele
sunt în internatul liceului pedagogic şi pipăi pereţii
pe care mădă a lipit stele albastre.
în fiecare noapte visez că o dacie break parchează
pe asfaltul încins –crusta aurie a corpului tău –
într-un preludiu amânat la nesfârşit

înţelegi acum de ce hunedoara mă consumă
ca pe o băutură spirtoasă. de ce vreau să plec cât
mai repede din burta ei diformă

3.
şi-n fond coşmarul meu nu se termină niciodată aici:
cu un iubit care nu vine şi o fată care doarme
în patul lipit de al meu. coşmarul e termocentrala
părăginită care nu mai încălzeşte nimic din oraşul
ăsta al moliilor. coşmarul e ţesătura memoriei intactă
ca un pardisiu scos de la naftalină. coşmarul sunt
oglinzile în care nu mă văd şi clonele pe care le îngrijesc
ca pe nişte copii lăsaţi să se joace cu mine.

4.
să nu mă întrebi de ce mă port aşa.
aşa se poartă şi bluzele de satin
care-ţi alunecă fără să vrei printre
degetele transpirate
mi-e din ce în ce mai uşor să depind numai
de lucrurile care au încetat să mai semnifice
ceva. mă servesc cu resturi de peşte congelat
cu iubirea agape din sânul familiei mele liniştite.
cu sentimentul că am aţipit într-o cameră virgină
o cameră căreia n-ai să-i simţi niciodată protecţia

5.
la început alergam şi eu după altceva :
o imagine mai bine vândută un nume mai cunoscut
mă lăsam pe spate făceam exerciţii de respiraţie
îmi spuneam.relax girl relax
somnul vine ca un salariu ca un premiu ca un weekend de 3 zile.

6.
am înţeles eu repede că
hunedoara e de vină pentru singurătatea
şi pentru bâlbăiala noastră.
hunedoara ne-a ciuruit sentimentele highlighted şi
ne-a obligat să spunem că aici nimic nu e posibil cu adevărat
de-asta îi ziceam lui dan : cred că de-aici pleacă
doar ăia care pot să alerge. şi eu şi dan ne simţeam neputincioşi.
îi trăgeam doar câte una după ceafă
şi el mă privea cu ochii mari ca din portretele lui margaret keane.
şi-atunci îi ziceam hai să mergem acasă.

7.
până acum
am trăit ca sub efectul unui sedativ
puternic. m-am aliniat turmei.
am cântat cu turma. am visat visurile turmei
şi am râs la glumele lor deşucheate.

de acum înainte
fericirea mea va fi gura ştirbă a puştiului
care fluieră după fete.

va fi obrăznicia nebunilor şi căderea serii
peste umerii ei
va fi golul din stomacul fetelor care
învaţă degeaba pentru olimpiade şi
concursuri şcolare.

până acum am muncit mult cu braţele de acum încolo
am să-mi îngrijesc nefericirea de drosophillă
am să-mi desenez memoriile am să-mi buclez părul

8.
scrisul tău înclinat spre dreapta mă îndoapă cu idei proaste.
e timpul să-l zgâlţâi pe dan şi să-i zic
suntem prinşi aici şi nu putem fugi.
fac trei paşi în holul băltind de urină. aici
ai putea pune la fezandat carnea păsărilor cântătoare
aici ai putea leşina din cauza noxelor. tu nu crezi în
viaţa de apoi, nu-i aşa?
eu cred în tot ce se poate crede.

9.
câinii care te adulmecă nu hrană vor ci pulpa unei victime

fiecare avem nevoie să muşcăm din
cei mai slabi decât noi
fiecare vrem să fim la capătul lanţului trofic
înghiţitori iar nu înghiţiţi
puternici şi nu mici.

până acum te-am iubit ca o nebună
şi am strigat tot ce strigă nebunii

nu le mai face jocul
nu le mai face jocul

ce crezi tu?
am luat-o de la capăt pentru tine am pierdut toate jocurile
dragostei pentru tine am scris despre
lumea din teatru pentru osul zeiesc de sub carnea ta
pentru tine
niciodată nu ţi-am prins gustul dar sunt mulţumită

10.
în creierul meu gol amintitrea unui
un mongoloid decupează forme dintr-o bucată
de hârtie igienică.
jucăm un joc bicolor.suntem o pereche de îndrăgostiţi ruinaţi şi temători.
racheta loveşte în gol pleoapele-mi
clipesc din ce în ce mai repede. toate capcanele în care am căzut
îmi cresc automat pe inimă.
aici nu te mai poţi plimba în siguranţă. aici tot timpul se-ntind năvoade
se camuflează gropi se ung clanţe cu pastă de dinţi se muşcă din cei slabi

şterg cu mânecile toate legile în care am trăit
toate credinţele care m-au pierdut
îmi ascut vocea.
îţi ascut vocea
hârşt hârşt.

 

storcand creierii intru iluminare

editurile finantate de AFCN!

Administratia Fondului Cultural National anunta rezultatele sesiunii de finantare pentru carte 2008

 

Joi, 19 iunie a.c., pe site-ul ww.afcn.ro au fost afisate rezultatele sesiunii de finantare pentru carte 2008 organizate de Administratia Fondului Cultural National.

 

Comisia de evaluare si selectie - Dumitru Avakian, Stefan Borbely, Andrei Cornea, Ovidiu Cristea, Horia Garbea, Dan C. Mihailescu, Andrei Oisteanu, Szonda Szabolcs, Alex Stefanescu, Marcel Tolcea, Daniel Vighi - a decis sa acorde finantari nerambursabile urmatoarelor edituri: Asociatia Bogancs Zurbolo Egyesulet, Asociatia EuroPress, Asociatia Humanitas, Asociatia Lumen, Asociatia de Prietenie Korunk, Centrul de resurse pentru Diversitate Etnoculturala (CRDE), Complexul National Muzeal „ASTRA” - Sibiu, Editura Academiei Romane, Editura Argonaut, Editura Fundatiei Poezia Iasi, Editura Koinonia, Editura Limes, Editura Mega, Editura Provopress, Editura Revistei Convorbiri Literare, Editura Timpul din Iasi, Editura Tribuna Cluj, Editura Utilitas, Editura Vellant, Editura Vinea, Editura Vox, Fundatia Amfiteatru, Fundatia Arhitext Design, Fundatia Culturala “Camil Petrescu”, Fundatia Culturala Ideea Europeana, Fundatia “Societatea de concerte” Bistrita - Editura Charmides, Institutul de Memorie Culturala (C.I.M.E.C.) , Muzeul National al Literaturii Romane, Presa Universitara Clujeana, Pro-Print Kiado SRL, S.C. Aula Magna SRL, S.C. Casa Cartii de Stiinta, S.C. Digital 3 SA, S.C. Editura All Educational SRL, S.C. Editura All SRL, S.C. Editura Allfa SRL, S.C. Editura Dacia SRL, S.C. Igloo Media SRL, S.C. Litera International SRL, S.C. Magimex SRL - Galeria Posibila, S.C. Noi Media Print SRL, S.C. Pallas-Akademia S.R.L., Universitatea George Enescu Iasi, Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti - Editura UNArte.

 

Valoarea finantarilor acordate se ridica la 1.399.867 lei.

Mihai Iovanel - despre critica literara viciata de interese economice

articol mai vechi, descoperit prin blogul elenei vladareanu dar despre care am mai auzit vb in diverse contexte (si dan c mihailescu s-a burzuluit la el). mi-a placut f mult (cam asta abordez si eu in lucrarea de licenta _ cum structurile de putere folosesc domeniul cultural drept stindard al consolidarii brandului) mai ales concluzia:

Nu de critica trebuie sa ne temem, ci de lipsa ei. De vremea in care economicul va trece ca o locomotiva peste autonomia criticii.
Cronica literara ca institutie autonoma se apropie de sfarsit – cel putin in mediul paper. Viitorul (care a inceput deja) e al revistelor de trust: editorial („Sdc“) sau media, gen Vantu („Idei in dialog“). Chiar si revista-fanion a presei literare, „Romania literara“, a trebuit sa treaca la Patriciu pentru a supravietui. În aceste conditii, viitorul artei pentru arta e destul de sumbru. Revistele vor lucra pe liniile de fuga convenabile & utile trustului si relatiilor de putere pe care acesta le stabileste. Criticii se vor transforma in simpli functionari. Revistele private nu vor putea supravietui in afara trusturior de presa/ editoriale (decat in regim de exceptie, gen „sot bogat – nevasta cu fandacsii culturale care trebuie satisfacute“). Motivul principal e difuzarea: pretul de productie poate fi unul modic, dar difuzarea (in conditiile colapsului Rodipet: prezentul si viitorul apartin liniilor private de difuzare, care fie zic pas publicatiilor solo, fie le escrocheaza, incasand diverse comisioane fara sa difuzeze decat foarte putin) va fi aproape imposibila. Ramane mediul virtual: bloguri, site-uri, care pot fi facute la preturi foarte scazute si pot deveni chiar profitabile (traficul atrage reclama etc).

Vor fi doua tabere inegale: aparatul editorial si critica de trust, pe de o parte, de cealalta parte critica independenta din mediul virtual (daca si atata cat va mai fi ea). Critica universitara nu intra aici, ea fiind din alt film.

Sa ne intelegem: nu spun ca lucrurile ce vor fi promovate indistinct ca bune vor fi proaste in corpore. Raportul intre carti proaste si carti bune se va pastra, probabil. Spun doar ca judecata critica va inceta sa functioneze autonom. Va fi doar o operatie in marele proces editorial.
P.S.
Înca doua lucruri.
Primul, referitor la ce zice Dan C. Mihailescu, ca „Între cronica literara si jurnalismul cultural diferentele au fost si au ramas clare si ferme. Cea dintai cata sa cultive masura, demonstratia solid argumentata, nuantele si contextualizarea operei, cealalta adora exageratia, spumegatia sulfuroasa, reductionismul, atacul la persoana.“ Îi aduc aminte ca el insusi e stimat ca animator media, nu ca varf al inteligentei critice. Sper ca nu-si face vreo iluzie in sensul asta.
Al doilea, referitor la ce crede, in acelasi dosar al „Dilemei“, Ioana Parvulescu. „Victoria maxima a criticului este sa te faca sa citesti.“ Nu, asta e victoria maxima a PR-ului. Victoria maxima a criticului e sa te faca sa reflectezi la ce citesti, sa te faca sa gandesti cartea dincolo de coperte.

restul cititi aici ca merita

frida launtrica

Te afli intr-un Mexic aglomerat. Vezi statuete aztece si rochii traditionale tehuana, auzi muzica pe strada, ai flori la reverul hainei si in par, ai inele pe toate degetele, ai bazinul sfartecat si o bara de metal ti-a intrat prin vagin, si un pumn ti-a zdrobit toate papusile, si porti drapelul comunist ca pe un prunc in brate, si iti pictezi ghipsul cu ofrande, si te privesti in oglinda pana cand chipul tau se transforma in sute de tablouri cu tine, cu lacrimi printre flori ofilite, si pleci in America abundentei care te plictiseste, mangai coapse de dansatoare sa-ti potolesti chinul, Parisul ultramanierat te proclama naiv “mama suprarealismului”, ingropi tradarea in culori inchise, in apa din chiuveta plina de sangele avortonului tau, al sufletului pierdut. El te priveste ca pe un parc de distractii inaccesibil. Ca pe o adiere care il sufoca. El arunca peste chipul tau zeci de trupuri de femei. El arunca in tine si te loveste cu capul de asfalt chiar cu propria ta sora. Nu mai ai incredere in realitate, nu e nimic fertil in viata ta, scuipi ura fata de lume in toate oglinzile din jur. Faci din durerea ta o impletitura cu panglica rosie in propriul tau par. Iti inseli oglinda cu un fotograf. Bei mult alcool pentru dezinfectare. Pictezi noaptea, fumand, pana ti se innegresc degetele. El vine in vizita cu noile iubite. Il iubesti pe Trotki pentru ca fuge de lume ca si tine. Iubesti comunismul pentru ca e un vis. Pentru ca totul doare, totul se acopera de rosu, copiii nenascuti se revolta in creierul tau lucios. Toti te privesc speriati. Le faci greata pentru ca injuri si bei si te culci cu alte femei si pictezi pepeni sfartecati si simboluri aztece si iti divinizezi chinul.

 poza e de aici http://www.flickr.com/photos/zillich/234145979/

Gala Premiilor Luceafarul editia aV-a

cu intarziere, festivitatea a avut loc pe 29 mai

Sub auspiciile Anului European al Dialogului Intercultural s-a desfăşurat Gala Premiilor “Luceafărul”. Fundaţia cu acelaşi nume a acordat 12 distincţii în cadrul celei de a cincea ediţii, care a avut loc recent la Casa Vernescu. Festivitatea amintită este un program demarat în 2004, cu scopul de a reînvia tradiţia publicaţiei, promovînd valorile scrisului românesc contemporan. Anul acesta juriul a fost format din redactorii Luceafărului: Dan Cristea, Horia Gârbea, Simona Galaţchi, Gelu Negrea, Stelian Tăbăraş. S-au înmînat Premiul pentru Poezie: Petru Cârdu, Premiul pentru Proză: Gheorghe Schwartz, Premiul pentru Eseu: Octavian Soviany, Premiul pentru Traducere: Ioana Ieronim, Premiul pentru Publicistică: Clara Mărgineanu, Premiul pentru Debut în Critică Literară: Gabriela Gheorghişor, Premiile pentru Debut: Ofelia Prodan, Aida Hancer, Cătălina Cadinoiu, Premiul “Opera Omnia”: Dumitru Radu Popescu, Premiul de Excelenţă: Cornel Ungureanu, Premiul de Fidelitate: Ion Cucu.

În cadrul manifestării, solista folk Maria Gheorghiu a cîntat melodii pe versuri de Nichita Stănescu, Ana Blandiana şi Ştefan Augustin Doinaş. Festivitatea a inclus şi o expoziţie aparţinînd artistului fotograf Ion Cucu, imaginile ilustrînd scriitorii care au colaborat, de-a lungul vremii, cu revista Luceafărul.

 

Premiile Uniunii Scriitorilor 2008

Cu excepţia Premiului Naţional pentru Literatură, care a revenit scriitorului George Bălăiţă (* tocmai am facut rost de Lumea in doua zile si vreau sa o citesc. inceputul e ff promitator), premiile au fost acordate pe baza unor nominalizări stabilite de juriu în luna mai.

USR a acordat, anul acesta, două premii speciale, scriitorilor Mircea Cărtărescu, pentru “Orbitor“, trilogie (editura Humanitas) şi Şerban Foarţă, pentru “Cartea Psalmilor/ Pre stihuri retocmită acum de Şerban Foarţă” (editura Brumar).

Gabriel Liiceanu, care i-a acordat premiul lui Mircea Cărtărescu, a spus, când a ajuns la microfon, că va vorbi tare, deoarece evenimentul a avut de a suferit din cauză că nu s-a auzit aproape nimic. “Mă bucură premiul pentru că mă face să cred că există o corecţie în lumea noastră. Când a apărut ultima parte a trilogiei, am avut impresia că mă aflu în faţa unei capodopere. M-am speriat când am văzut ce spun specialiştii. Cei din ţara lui Mircea Cărtărescu au zis că opera lui este o vedere. Am privit spre Vest şi am văzut că cei de acolo gândeau invers. Premiul mă face să cred că există un spirit obiectiv şi juriul m-a făcut să nu îmi pierd încrederea în gustul meu”, a spus Liiceanu.

“Promit ca la anul să nu mai iau niciun premiu, ce e prea mult strică”, a declarat Cărtărescu la primirea premiului şi a recitat o poezie de Şerban Foarţă.

Al doilea premiat, Şerban Foarţă, s-a definit ca un “multiplu nominalizat”, deoarece a câştigat de prea puţine ori premii.

Câştigătorul la categoria “Proză” a fost Horia Ursu, pentru “Asediul Vienei” (Cartea Românească), distincţia fiind prezentată de Nicolae Breban.

Nichita Danilov a câştigat premiul la secţiunea “Poezie”, pentru “Centura de castitate” (Cartea Românească). Danilov a ţinut un discurs de mulţumire, pe care, însă, sala nu l-a putut auzi, din cauza sonorizării foarte proaste. Premiul a fost acordat de Emil Hurezeanu.

Premiul pentru critică literară, eseu şi istorie literară a revenit lui Paul Cernat, pentru”Avangarda românească şi complexul periferiei: primul val“, editura Cartea Românească.

“Sunt uşor derutat. Nu ştiu în ce măsură sufăr de complexul periferiei, dar sufăr de complexul premiantului. Este primul premiu pe care îl iau din clasa a patra”, a spus, la primirea distincţiei, Paul Cernat. Cel care i-a dat premiul, Gabriel Dimisianu, a declarat că, după ce a văzut cărţile, “toţi merită să ia acest premiu”.

Vlad Zografi a câştigat premiul USR la secţiunea “Dramaturgie”, pentru “America şi acustica“, publicată de editura Humanitas.”Le mulţumesc membrilor juriului că au avut răbdare să mă citească”, a spus Zografi, după ce a primit premiul de la criticul de teatru Marina Constantinescu.

Zografi a fost nominalizat în această categorie alături de Gianina Cărbunariu (”Mady-baby.edu“) şi Alina Nelega (”Kamikaze”).

Premiul pentru traducere din literatură universală a fost decernat Luminiţei Munteanu pentru “Cartea neagră” de Orhan Pamuk, apărută la Curtea Veche, în timp ce premiul pentru traducere din limba engleză “Andrei Bantaş” i-a revenit lui Radu Pavel Gheo, pentru “Bătrânul şi marea” de Ernest Hemingway, publicat de editura Polirom. Radu Pavel Gheo a fost premiat de Mircea Mihăieş, despre care a spus că a fost profesorul său de literatură americană.

Tatiana Dragomir a câştigat premiul la categoria “Debut”, pentru volumul “Fotograme” (editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca; proză), un al doilea premiu revenindu-i Alexandrei Tomiţă, pentru “O istorie «glorioasă» - Dosarul protocronismului românesc” (istorie literară). “Nu credeam că, pornind de la o editură atât de mică voi ajunge să fiu nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor”, a spus Tatiana Dragomir. La rândul său, Tomiţă a dedicat premiul Monicăi Lovinescu şi lui Virgil Ierunca.

Premiul pentru literatura minorităţilor a revenit lui Szocs Geza pentru “Limpopo“, editura Magveto, roman în limba maghiară. Premiul a fost prezentat de Szilagy Istvan, care subliniat că Uniunea Scriitorilor înseamnă Uniunea Scriitorilor de orice etnie.

Juriul care a stabilit nominalizările şi, ulterior, premiile, a fost alcătuit, la fel ca şi anul trecut, din criticii: Gabriel Dimisianu (preşedinte), Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Cornel Ungureanu şi Dan C. Mihăilescu - membri.

Valoarea premiilor este următoarea: Premiul Naţional pentru Literatură, 10.000 de lei, celelalte premii - 5.000 lei, cu excepţia premiului pentru debut, care este de 3.500 de lei.

www.mediafax.ro

opinie tarzie de la Studentfest

a plouat în ziua în care a fost lansarea Pauzei dintre vene şi am ajuns cam supărată la librărie; din fericire, ploaia s-a oprit totuşi la timp; Miruna Vlada a citit câteva poezii şi a discutat foarte sincer cu cei prezenţi; n-am încă o părere clară despre ceea ce scrie ea, am citit foarte puţin, ce am auzit a sunat interesant pe alocuri; dar n-am înţeles exact care ar fi distincţia dintre feminitate şi feminism, ultimul termen nefiindu-i pe plac atunci când e asociat cu poezia ei.

Octavian Soviany mi s-a părut foarte fragil, foarte poet şi foarte vulnerabil.

* scrise de cea pe care o citesc cu drag (afland mereu noutatzi literare) si pe care m-am bucurat sa o cunosc personal www.whitenoise4ever.blogspot.com