Eliot & I, “gata sa plesneasca”
12 Ian 2012 Lasă un comentariu
in poezie
Rapsodie într-o noapte cu vânt
de T. S. ELIOT
Amintirea aruncă în sus
înaltă şi uscată
O-adunătură de lucruri strâmbate,
O creangă frântă undeva pe plajă …
Mâncată până la lemn şi lustruită,
Ca şi cum lumea întreagă şi-ar fi divulgat
Taina scheletului
Ţeapăn şi alb.
Un arc plesnit în curtea unei fabrici,
Rugina agăţându-se de forma părăsită de putere
Dură, contorsionată, gata să plesnească.
ei comenteaza