Din Observatorul Cultural
februarie 10, 2008iata ca acest blog (si cel personal de pe 360 yahoo se pare) devin subiecte de cronici literare in Observatorul Cultural, revista saptamanala de buna calitate condusa de Carmen Musat…
mi s-a parut f interesanta abordarea si analiza intre persoana Miruna si poeta asa cum se vede pe cele 2 bloguri. si mi-a placut jocul de cuvinte - de la extrauterinitate la intrauterinitate(in Pauza)…
Poeta are si o pagina personala, http:// 360.yahoo.com/miruna17vlada, de fapt, mai mult un jurnal sentimental si mundan, cu titlu cvasioniric: vlada viseaza ca scrie, ca naste cuvinte vii. E un jurnal aproape exclusiv despre pasiunile sale (Frida este una dintre ele), despre propria relatie amoroasa (picurata cu certuri, impacari, calatorii etc.) cu O., o relatie proiectata ca reiterare a imaginii cuplului Frida-Diego. Acum poeta devine un autopersonaj sentimental (unde e poeta visceral-agresiva?) care are oroare de furtuna (cu exceptia saruturilor in ploaie si a mirosului de tei de dupa ploaie), care gateste sau se preocupa de familie, care are o autoironie subtire, dar si multe naivitati de expresie si o imaturitate emotionala (totusi necontrafacuta), care face un bun self-marketing si tine o contabilizare a proiectelor de la Facultatea de Stiinte Politice si a celor conexe, in special practica sa in domeniul marketingului cultural.in fine, jurnalul e un soi de Bildungsroman fara intentie, o arta poetica si un document psihologic. Poetei ii place deopotriva singuratatea in care scrie cu privirea in gol atintita pe un perete (a carui fotografie se afla on-line) si viata publica, agitata, aproape boema.
Miruna Vlada pare de data aceasta mult mai autentica si mai credibila, dovada ca Poemeleextrauterine au fost doar o poza existential-poetica, iar ceea ce parea traire asumata pina la singe nu e decit simularea unei experiente extreme, ca practicarea de scurta durata a unui sport la limita. De unde se vede ca poeta si-a scris poemele de debut mai mult sub sigiliul modelelor de imprumut, livresti si conforme cu trend-ul poeziei feminine douamiiste. Violente si mixind pe contradictii extreme, „poemeleextrauterine“ au, desigur, meritul de a rupe cu unele prejudecati (oare a cita oara se intimpla acest lucru la noi?), dar au mult mai multe neimpliniri decit merite.
E de un bun-simt estetic faptul ca imaginile socante sint innoitoare doar in masura in care sint strunite de o luciditate artistica autocritica. Altminteri, ele risca sa cada in ostentatie deranjanta, in vulgaritate si in exhibitionism penibil. De acest bun-simt au fost private primele poeme carora le-a lipsit moderatia si intelepciunea de a asocia fiziologicul cu luciditatea, indecenta cu pudoarea, curajul cu sfiosenia si delicatetea. Vocea debutantei a fost prea instinctuala pentru a fi rafinata: prea multa directete si imprecatie, prea mult radicalism in dauna fineturilor (probabil survenit ca o replica la excesul fineturilor insesi).
Din fericire, nu o mai recunoastem acum pe Miruna Vlada din perioada debutului. Poeta scrie altfel, dupa ce va fi stat, poate, la recuperare poetica intensiva. Poemele sale sint acum intrauterine, dovada fiind umanizarea imaginarului, imblinzirea demonicului visceral si tonalitatea de maternitate normala, nepatologica, nu mai putin incordata insa.
Scris de Miruna Vlada