NO NAME FEST editia I de mare angajament

Festival de Cultura Urbana in Club A

Festival de cultura alternativa avand in mijloc…
poezia. Digitalizata, publicata, povestita,
vizualizata. . poezia de cartier sau de blog. Iata cam
cum arata programul:

vineri, 25 octombrie, Club A ora 17.00 - deschiderea
festivalului
1. performance sms/email - “Trimite si raspunde” (Ovia
Herbert si Catalina George);
2. Recital in pana mea - Cosmin Perta;
3. Efectul de seara: Mitos Micleusanu, Grigore Soitu,
Mugur Grosu (videoproiectii) ;
4. Video’n pana mea;
5. Lansare “no name” (proiect editorial al lui Un
cristian si Cosmin Ciotlos);
6. Recital poeme: SGB, Adrian Georgescu;
7. Licitatie de tricouri Mugur Grosu (proiectul -
http://tz-shirt. blogspot. com/);
8. Lansare videobook “Mandala” - O. Catalina Ninu si
numarul 3 din revista “pana mea”.
9. Lansare audiobook a blogului culturalÂ
“hyperliteratura” .
10. Recital poeme - Doina Ioanid , Grigore Soitu.
Gazda serii: Razvan Tupa

A doua zi de festivalului sambata, 26 octombrie, Club
A, ora 17.00
1. Atelier de creatie Nina Vasile - “Poezie in viata”.
2. Recital poeme: Cristina Ispas.
3. Recital poeme: Sorin Despot
.4. Iulian Tanase - Melciclopedia ( proiectul -
http://poemix. blogspot. com/2007/ 10/melciclopedie -gustoasa- melodie-xvii. html)
5. Lansare revista “tiuk!” ( numarului 17, biblioteca
tiuk) -gazda serii: Mihail Vakulovski si invitati:
Alexandru Vakulovski, Mihnea Blidariu, Mitos
Micleusanu
6.Recital poeme: Catalina George, Livia Stefan
(http://sora- de-razboi. blogspot. com/).

DUMINICA 27 octombrie, Club A, ora 17.001.
1. Dezbatere Bookblog - “Autoritatea blogurilor
culturale”.
2. Lansare revistei on-line “Eghophobia” - nr.16
(Stefan Manasia).
3. Videopoeme ( Razvan Tupa, Gelu Vlasin, Mugur Grosu,
Cristina Ispas, Andrei Ruse, Gabi Mancu, Carmen Vidu
si Laurentiu Enache).
Prezinta- Cosmin Dragomir

Organizatorii festivalului: Mugur Grosu, Ovia Herbert
si Un Cristian.

No Name Fest se afla la prima sa editie, absolut
experimentala, chiar si asa.. daca sunt nelamuriri,
Luni 22 octombrie organizatorii No Name Fest si
invitatii lor se vor afla in studioul Radio Alternativ
pentru o emisiune speciala educationala, absolut
explicativa si total culturala.

(preluat de pe site-ul “radio alternativ”) .

ps.- micile modificari care este posibil sa mai apara
in urmatoarele zile vor fi introduse pe parcurs.
ascultati emisiunea dedicata festivalului luni
22.10.07 de la ora 20.00 pe -
http://www.alternat iv.ro/radio/

despre coperta unei carti si alti demoni

 

deci coperta acestui volum are o poveste tare luuunga.

prima data eu am avut o criza de inspiratie si le-am spus sec: puneti ce vreti…

si dupa vreo 2 luni de framantari (va mai aduceti aminte ca ma vaitam ca nu am aparut la Bookfest desi eram anuntata in catalog) mi-au trantit un fluture cu lame de ras in loc de aripi. si nu am acceptat. de ce oare…

vara s-au suspendat negocierile. a ramas fiecare cu lamele lui.

si toamna asta, cand ma plimbam prin cismigiu, mi-a venit ideea salvatoare. sa vb cu un bun prieten fost coleg de liceu Florin Vitzman fotograf la inceput de cariera, care dealtfel mi-a facut si prima coperta la extrauterine (f reusita dar greu de inteles soarele intre oasele mele de la bazin vazute prin radiografie..) si care i-a copertat si 2 carti lui Octavian Soviany. si am vb. si l-am luat pe saracu baiat din treburile lui si l-am luat si pe O de mana si am haladuit undeva pe la Timpuri Noi printr-o fabrica dezafectata si am facut pozele de mai sus.

care nu au fost acceptate de consiliul editorial.

prin urmare coperta reala a acestei carti e cu totul altfel. (v-o arat zilele urmatoare, sa treaca putin socul.. sa ma imprietenesc putin cu ea, saraca..)

stransa cu usa…. am acceptat varianta lor.

intr-o saptamana cartea intra in tiraj

poftim???

da, intr-o saptamana cartea intra in tiraj.

oare am facut bine?

cum vi se par aceste poze? vedeti pauza..? ce vedeti?

scoateti-ma din angoasa copertii pleeease

poemul care a inspirat titlul cartii

primavara-poetilor-170.jpg (eu si Angela M , asta primavara, o poza f draga mie)

acum ma desconspir.

intr-o zi i-am spus Angelei Marinescu, poeta si prietena mea, ca imi scot al doilea volum. si m-a rugat sa-i citesc un poem mai recent ca nu ma mai ascultase demult. (noi doua avem un ritual, facem cenacluri telefonice furtunoase). si i-am citit acest poem, care pe atunci (februarie anul asta cred) era cel mai prospat.

mi-a spus ea impresiile… apoi i-am zis de titlu ca nu stiu exact.. ca sa ma mai gandesc…

si atunci ea spune: mie mi-a placut cel mai mult versul ala cu pauza dintre vene….

si din acel moment, magnetic, m-a atras aceasta sintagma… si asa a ramas.

prin urmare, iara poemul, dedicat angelei m. acum cand are nevoie de iubirea mea mai mult decat oricand….

Perlele. Groaza   

Lumina era stinsă. Splaiul Unirii foarte luminat, ca în timpul zilei. Noi oricum nu ştiam dacă e zi sau noapte. Rugina, praful, ochii aveau mereu aceeaşi culoare. Stăteam goi, întinşi în gol, înghiţeam, priveam, răsuflam greu. Nu ştiam dacă e zi sau noapte. Nu le mai aşteptam demult, nu le mai ştiam numele, mirosul sau culoarea părului. Telefonul a sunat în continuu vreo 2 ore, aproape îngrozit de tăcere. Apoi s-a descărcat şi s-a închis. N-a mai sunat niciodată. Nici măcar durerea asta n-o mai aşteptam. * Reclamele pâlpâiau în stradă, aruncau tot felul de umbre pe pereţi. Parcă vedeam nişte pleoape care clipesc peste fereastra, peste pielea noastră. Foarte repede, fără pauză. Cum face un copil îngrozit care nu poate nici să stea treaz, nici să doarmă, şi clipeşte în continuu, de parcă ar visa să fie orb. Acum ştim că lumina ce venea dinspre fereastră ne visa cu ochii deschişi.  Aşa au devenit trupurile noastre fosforescente. 

* Liniştea face şi ea parte din visul camerei noastre. Mă mângâi pe burtă şi îmi spui, ca şi când ai vrea să mă vezi de-adevăratelea: „Noapte bună, iuba. Bună dimineaţa, iuba.” Dar groaza intră, face camera să se clatine. Îi văd chipul fără contur oglindit în lama cuţitului dintre noi. Îl iau de mâner, mă oglindesc în groază, o strâng între pulpe. Lama ei nu taie decât hârtie. Corneele tale sunt roşii de frică, de parcă ai fi fugit de-acasă pentru totdeauna. Eu cred că sunt roşii de dragoste, stai liniştit. Groaza prinde contur între noi. Am pulpele înroşite. E tot linişte şi asta. 

* Când nu mă priveşti nu mai sunt fosforescentă. Devin un obiect de mobilier, iar privirea mea devine o ciornă de poem, pe care eşti tentat să o distrugi pentru că te arată urât şi nesincer. Îţi curge ceva roşu din ochi. Ţi-am mai spus că hârtia nu-ţi îngăduie să priveşti şi în altă parte. * La sfârşit, din câte mi-amintesc,  buzele tale vor pronunţa multe nume de femei. Niciodată pe-al meu. Ai să poţi lua cuţitul dintre noi şi ai să mângâi cu el, încet, ceafa albă a zilei şi ai s-o separi lucid de obrazul nebărbierit al nopţii. Ai să aştepţi din nou. Eu râd când mă gândesc la asta. Oricum n-am să mai sting lumina niciodată. E deja evident.    * Azi sărbătorim ziua femeilor triste şi bogate.  Bem lacrimi, urlete, ciocnim. Bulevardele sunt inundate de singurătatea lor, prinsă ca o pânză de păianjen între lanţurile şi blănurile din jurul grumazului. Şi-au aruncat mai întâi tocurile în Dâmboviţa. Azi umblă pe străzi răvăşite şi scandaloase. Iar dintr-o dată gestul acela care mă înnebuneşte – degetele lor fine tremurând, ochii lor strălucind drăceşte. Şiragul de perle smuls cu frenezie cade ca o ploaie albă, tare, în apă. În aceeaşi Dâmboviţă fără valuri, care înghite în fiecare noapte stârvuri. Perle şi stârvuri. 

* Degetele mele.  Ca şi degetele aurite ale femeilor bogate şi triste. Toate legate într-un şirag de degete fragile, curate care pipăie nefericirea în acelaşi ritm. Dar eu găsesc la capătul ei degetele tale gemene. Descânt nefericirea. Femeile bogate şi triste se scufundă. Doar dragostea face stârvurile să plutească. Râd când îmi amintesc asta. 

* Ai privirea şi teama unui om bolnav, care-şi face mereu analize, care-şi verifică mereu bătăile inimii, pauza dintre vene. Am strâns într-un sertar toate mărgelele şi cerceii de la tine. Am strâns săruturile pe care mi le-ai lăsat pe umeri în şiraguri viu colorate. Acum groaza le poartă în locul meu. Pentru că ai vrut să ştii când e zi şi când e noapte. Pentru că  nu ai crezut îndeajuns. Ai murit. Eşti un şirag de perle. Sunt moartă. Sunt bogată.